SEFUL DE LA PIEŢE, TÂRGURI ŞI OBOARE CARACAL, DUMITRU DRĂGAN FURA CA-N CODRU banii publici proveniţi din încasarea zilnică a taxei pe care primăria o impune comercianţilor care îşi desfăşoară activitatea pe strada Mieilor şi Târgul săptămânal Caracal.
De apropape zece ani de când a fost pus şef serviciu la Pieţe, Târguri şi oboare de către tov. prim Gh.Anghel, "spartanul" a strâns o avere frumuşică din salariul său de bugetar, avere care se ridică la cateva miliarde plus o vilă în centrul oraşului Caracal care a fost achiziţionată în condiţii dubioase de licitare la o sumă insignifiantă de doar 200,000 RON având în vedere că valoarea sa depaşeşte 500,000 RON.
COMERCIANŢII DIN PIAŢĂ NEMULŢUMIŢI DE CUM ESTE PERCEPUTĂ TAXA ZILNICĂ.
Nemulţumirea comercianţilor pleacă de la subalternii lui Drăgan care ridică taxa zilnică, ei avâd diferite moduri de taxare în funcţie de preferinţele lor şi gradul de "prietenie", favorizându-i doar pe unii dintre ei.
CUM SE FURĂ BANUL PUBLIC
Simplu ca "bună ziua", fiecărui comerciant îi este calculată taxa pe loc în funcţie de cum este vremea afară sau după buna dispoziţie a taxatorului. Spre exemplu: pentru o cuşetă simplă + 2 - 3 mp care este spaţiul unde îsi desfăşoara activitatea fiecare comerciant, taxa zilnică ar trebui să fie undeva la 15 RON dar şmecheria se face în felul următor:
decât să plăteşti 15 RON mai bine îi dai taxatorului 10 RON pentru care îţi elibereaza chitanţa şi bonuri de 5 RON iar 5 RON merg în buzunarul smecherilor de Caracal împărţindu-i între ei frăţeşte.
CEI CARE FAC LEGEA ÎN PIAŢA AGROALIMENTARĂ SUNT ŢIGANII
Dureros este faptul că ţăranii şi agricultorii sunt alungaţi din piaţa agroalimentară de către ţiganii comercianţi sub pretextul că îşi vând marfa sub preţul pieţii astfel ei ajungând să fie înjuraţi ba chiar bătuţi de aceştia fără ca nimeni să ia vreo măsură împotriva lor. Pentru că nu vor să mai aibă de-a face cu clanurile de ţigani, ţăranii şi agricultorii preferă să îşi vândă marfa pe la colţurile străzilor aşezată pe nailone, ori sunt obligaţi să le vândă mahărilor din piaţă toată producţia lor la un preţ de nimic.
Să nu uităm că peste 80 % din ţiganii comercianţi care activează în piaţa agroalimentară nu au nici un fel de act care să ateste provenienţa fructelor şi legumelor pe care le vând locuitorilor caracaleni care pot fi predispuşi să se îmbolnăvească din cauza lor.
ÎN PIAŢA CARACAL S-AU INVESTIT ZERO LEI ÎN ULTIMII 15 ANI
Singura investiţie pe care a făcut-o "spartanul" Drăgan în ultimii 15 ani la locul unde este şef a fost aceea de a trasa o linie alba care înconjoară piaţa, delimitând astfel sufrafaţa care nu trebuie depaşită de catre comercianţi pentru că pot fi amendaţi.
PIAŢA A DEVENIT UN IARMAROC AL ANILOR 1600
După terminarea programului comercianţii lasă o mizerie de nedescris asemnea târgurilor din evul mediu mai ales atunci când mirosul gunoiului aruncat printre tarabe se amestecă cu mirosul wc-ului public nespălat şi nedezinfectat devenind astfel un adevărat focar de infecţie care ne bântuie narile asemenea spitalului Mun. Caracal.
"DUPĂ MINE POTOPUL"
"SPAGA SĂ IASĂ" - zise Drăgan spartan şef la piaţă